Please use this identifier to cite or link to this item: https://dspace.upt.ro/xmlui/handle/123456789/263
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorCrețu, Raluca-
dc.date.accessioned2019-01-28T12:40:55Z-
dc.date.accessioned2021-03-01T11:23:23Z-
dc.date.available2019-01-28T12:40:55Z-
dc.date.available2021-03-01T11:23:23Z-
dc.date.issued2015-
dc.identifier.citationCrețu, Raluca. Intensificarea reacției catodice de degajare a hidrogenului prin cataliză cu vectori de protoni. Timişoara: Editura Politehnica, 2015en_US
dc.identifier.isbn9786065549340-
dc.identifier.urihttp://localhost:8080/xmlui/handle/123456789/263-
dc.description.abstractTeza de doctorat tratează aspectele termodinamice şi cinetice ale reacţiei de degajare a hidrogenului, în condiţiile în care funcţia de vector energetic a acestuia a devenit extrem de importantă în ultimele două decenii, acest lucru datorându-se creşterii preţului energiei, preocupărilor legate de încălzirea globală şi schimbărilor climatice. Cu toate că metoda de obţinere a hidrogenului prin electroliza apei este cunoscută de peste 200 de ani, aceasta continuă să aibă o pondere scăzută în producţia mondială. Vectorii de protoni sunt compuşi organici sau anorganici capabili să accepte în molecula lor protoni, pe care să îi transporte prin masa electrolitului, sub influenţa câmpului electric, spre electrod şi ulterior să se descarce la interfaţa metal/ soluţie de electrolit, cedând protonul care va participa la reacţia catodică. Specia chimică deprotonată rezultată va difuza în soluţia de electrolit, unde va fi reprotonată, participând astfel la un ciclu reversibil de reacţii de protonare/deprotonare. Din multitudinea de compuşi care ar putea îndeplini rolul de vector de protoni, în studiile experimentale au fost utilizate amine organice, adăugate în electrolit acid (H2SO4), pentru a cataliza reacţia de degajare a hidrogenului pe electrozii utilizați și anume: anilina și benzilamina - în cazul studiilor efectuate pe electrod de platină, respectiv anilina, metilamina, 4-cloroanilina, 3cloroanilina, DL-1-feniletilamina, 2-bifenililamina și N-metilanilina - în cazul studiilor efectuate pe catod de aur. Principalele contribuţii originale se referă la: influenţa adaosurilor organice cu rol de vectori de protoni asupra procesului de degajare a hidrogenului, prin evidenţierea efectului catalitic; determinarea corelaţiilor între proprietăţile moleculare şi efectul catalitic obţinut, modelarea moleculară a aminelor şi calcularea gradului de acoperire, cu ajutorul software-urile performante din domeniul chimiei organice; calculul parametrilor moleculari esenţiali, care influenţează activitatea catalitică: dipol momentul, respectiv cinetica procesului: secţiunea maximă a moleculei; evaluarea efectului catalitic al aminelor studiate prin intermediul rezistenţei la transfer de sarcină, pe baza datelor de spectroscopie electrochimică de impedanţă.en_US
dc.language.isootheren_US
dc.publisherTimişoara: Editura Politehnicaen_US
dc.relation.ispartofseries4 Inginerie Chimică;82-
dc.subjectElectrochimieen_US
dc.subjectTeză de doctoraten_US
dc.titleIntensificarea reacției catodice de degajare a hidrogenului prin cataliză cu vectori de protonien_US
dc.typeThesisen_US
Appears in Collections:Teze de doctorat/Phd theses

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
BUPT_TD_Crețu Raluca.pdf3.76 MBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.