Locuința colectivă versus locuința individuală urbană prin prisma dezvoltării durabile în câmpia Banatului

Abstract

Prezenta teză de doctorat tratează un subiect de mare de actualitate, dezvoltarea durabilă în domeniul construcțiilor, folosind o abordare interdisciplinară. Obiectivul tezei îl constituie realizarea unui sistem simplificat de evaluare ambientală pentru renovarea fondului construit cu destinația de locuințe urbane și aplicarea acestuia pentru evaluarea unor studii de caz în vederea comparării potențialului locuințelor colective și individuale prin prisma diferitelor aspecte ale dezvoltării durabile. Sistemul propriu utilizat în cadrul tezei este realizat având la bază un amplu studiu bibliografic privind contextul general și evoluția conceptului, precum și evoluția sistemelor de evaluare și o analiză comparativă critică a sistemelor complexe de certificare utilizate în prezent. Au fost prezentate și analizate câte trei soluții alternative pentru renovarea a două tipologii des utilizate în perioada postbelică în arealul de studiu utilizând sistemul de evaluare ambientală propus: blocurile de locuințe din panouri mari prefabricate tip 770 (locuințele colective), și, respectiv, casa cu calcan realizată din zidărie de cărămidă (locuințele individuale). Analizele comparative demonstrează potențialul diferit al soluțiilor de renovare pentru locuințele colective și, respectiv, cele individuale. În toate cazurile analizate, sunt de preferat soluțiile care au o viziune pe termen mediu și lung privind toți pilonii dezvoltării durabile: de mediu, socio-cultural și economic. Aplicațiile practice ale sistemului propus vizează posibilitatea de a compara diferite soluții alternative și, respectiv, utilizarea acestui tip de evaluare voluntară în vederea modificării abordării și a politicilor în domeniul renovării fondului construit existent.