Evaluarea şi aplicarea nămolului orăşenesc în scopul fertilizării unor site-uri distruse antropogen şi a acoperirii rapide cu straturi vegetale stabile

Abstract

Efectele negative pe care le exercită prezenţa depozitelor mari de zgură şi cenuşă pe de o parte cât şi prezenţa materiei organice biodegradabile, nămolurile rezultate din tehnologia de epurare a apelor reziduale orăşeneşti, impun imperios monitorizarea şi gestionarea acestora. Ca şi alternativă la depozitarea acestor deşeuri sa studiat posibilitatea vegetării haldelor inerte de zgură şi cenuşă cu specii de plante tolerante la condiţiile pedoclimatice severe. S-a realizat monitorizarea calităţii straturilor vegetale instalate în relaţie cu conţinutul de materie organică introdusă prin fertilizanţi de tipul nămolului orăşenesc stabilizat anaerob ca atare sau în amestec cu deşeuri vegetale sub forma de compost pentru stabilirea condiţiilor optime de instalare a unor ecosisteme viabile. Procesele de vegetare avansată cu diferite specii de plante oferă relaţii privind calitatea procesului respectiv, acumularea componentelor metalice în diferite părţi ale ţesuturilor plantelor. Contribuţia originala a indicat posibilitatea introducerii unor parametri neconvenţionali TF - factorul de transfer al metalului din sol în plante, respectiv TC - factorul de translocare al metalului din rădăcini în partea aeriană pentru evaluarea capacităţii de bioacumulare de metale în diferite părţi ale plantei în procesului de înierbare. Din toate studiile efectuate, introducerea plantelor graminee în topsoluri tratate cu fertilizanţi organici în prezenţa tufului modificat a determinat dezvoltarea rădăcinilor puternic ramificate care stabilizează topsolul în straturi superioare, iar introducerea plantelor leguminoase în topsoluri tratate cu fertilizanţi organici în prezenţa tufului modificat a determinat dezvoltarea rădăcinilor pivotante care stabilizează topsolul în straturi profunde. Utilizarea fertilizanţilor organici pe bază de nămol orăşenesc este foarte simplă şi economică şi prezintă avantajul reciclării unor produse reziduale, prin introducerea elementelor nutritive necesare formării stratului vegetal de calitate foarte bună.