Contribuţii la obţinerea şi caracterizarea unor polimeri pe bază de hidraţi de carbon

Abstract

Etapa actuală de dezvoltare a civilizaţiei umane este dominată, pe o parte, de eforturile pentru protejarea şi reconstrucţia mediului înconjurător, iar pe de altă parte, de cererea, mereu crescândă, de materiale cu proprietăţi controlate, orientate spre aplicaţii specifice. Inducerea unei poluări pe termen lung comparativ cu durata de utilizare este caracteristică majorităţii polimerilor sintetici. Deoarece eliminarea de pe piaţă a acestor materiale nu este posibilă datorită multiplelor avantaje, se consideră că una dintre căile de rezolvare a acestei deficienţe o constituie includerea unor segmente derivate din compuşi naturali, care să confere polimerilor biodegradabilitate. În acest context, hidraţii de carbon au fost reconsideraţi ca bază de materii prime ale industriei polimerilor, dezvoltându-se căi noi de cuplare a acestora în materiale plastice. Teza de doctorat s-a polarizat pe obţinerea şi caracterizarea polimerilor având hidraţi de carbon grefaţi pe un lanţ hidrocarbonat. Cercetările efectuate în cadrul tezei au urmărit, în principal, sinteza unor monomeri pornind de la monozaharide (glucoza şi manoza) şi copolimerizarea lor cu monomeri de sinteză (acrilat de n-butil, acrilat de 2-etil hexil şi metacrilat de 2- hidroxipropil), în vederea obţinerii unor materiale polimere, cu proprietăţi superioare homopolimerilor de sinteză şi care pot deveni o alternativă pentru o serie de polimeri clasici.