Please use this identifier to cite or link to this item: https://dspace.upt.ro/xmlui/handle/123456789/8842
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.advisorBica, Smaranda Maria-
dc.contributor.authorFlorescu, Elena Roxana-
dc.date.accessioned2026-06-08T09:54:32Z-
dc.date.available2026-06-08T09:54:32Z-
dc.date.issued2016-06-
dc.identifier.citationFlorescu, Elena Roxana; Bica, Smaranda Maria; Evoluția urbanistică a așezărilor din Câmpia Înaltă a Banatului - Localitatea Giera, județul Timiș. Timişoara: Editura Politehnica, 2016.en_US
dc.identifier.urihttps://dspace.upt.ro/xmlui/handle/123456789/8842-
dc.description.abstractÎnaintea cuceririi Banatului de către administrația habsburgica, așezările populațiilor autohtone arătau cu totul diferit datorita structurii distincte a societății( din punct de vedere cultural, social si material) ceea ce a influențat puternic modul de utilizare si ocupare a terenului. Principiile după care a fost modelat teritoriul Banatului au fost cele ale mercantilismului si absolutismului administrației habsburgice, regăsit in modul de utilizare al terenului, al morfologiilor așezărilor, al lotizărilor, al arhitecturii etc. Începând cu anul 1722, în fosta provincie Banat au fost colonizați treptat germani, sârbi, unguri pe fondul nemulțumirii lor față de situația politică, socială și economică din zonele de baștină. Construcția satelor din zona de câmpie înaltă a Banatului s-a realizat folosind ca material principal pământul, din cauza lipsei de resurse. Studiul se concentrează astfel asupra caracteristicilor noilor colonii, cu un caracter permanent asupra colectivului general prin prisma influențelor culturale, a tehnicilor constructive folosite. Locuințele coloniștilor au fost așezate pe locuri de teren anterior nelocuite, urmând un urbanism de planșetă (în sistem tablă de șah, cu străzi rectilinii, întretăiate în unghi drept, având la centru o biserică), obligați să se adapteze condițiilor de rezidență impuse de Imperiul Habsburgic. În zona de câmpie înaltă a Banatului este momentul de abandonare a organizărilor vechi, medievale în favoarea noilor așezări urmând o optimă relație între cost-posibilități, efect-rezultat. Se analizează influența activității politice și economice asupra dezvoltării urbanistice in câmpia înalta a Banatului, precum și a modului de conformare la nivelul așezării prin intermediul studiului de caz prezentat - localitatea Giera, județul Timiș. Se evidențiază astfel conformarea modului de viață, edificare al societăților tradiționale bazat pe decizii urmărind utilitatea practică, de aici rezultând adaptarea urbanistică la nivel de locuire, precum și la nivel de așezare – repartizarea funcțiunilor, adaptarea la cerințe tehnice și microclimat. Aceste așezări denotă valoare arhitectonică și urbanistică intrinsecă: conformație și densitate rezonabile, materiale și tehnologii sănătoase, stabilitatea comunității printr-un sistem de filtrare a acțiunilor exterioare nocive care atingeau rareori miezul alcătuirilor materiale și sociale și se evitau eventualele transformări interioare lipsite de motivații solide. Concluziile urmăresc analiza situației existente si posibilitățile de dezvoltare in contextul dat, pornind de la corelarea dezvoltării in concordanta cu strategiile de dezvoltare europene si finalizând cu prioritățile in următoarea perioada.en_US
dc.language.isootheren_US
dc.publisherUniversitatea Politehnica Timișoara, Facultatea Arhitectură și Urbanism, Departamentul Arhitecturăen_US
dc.titleEvoluția urbanistică a așezărilor din Câmpia Înaltă a Banatului - Localitatea Giera, județul Timișen_US
dc.typeThesisen_US
Appears in Collections:Lucrări de diplomă/Dissertations

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
BUPT_DIPL_Florescu Roxana_Disertatie_f.pdf
  Restricted Access
5.57 MBAdobe PDFView/Open Request a copy


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.