Please use this identifier to cite or link to this item: https://dspace.upt.ro/xmlui/handle/123456789/9024
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorMunich, Ornella Diandra-
dc.date.accessioned2026-06-30T05:43:48Z-
dc.date.available2026-06-30T05:43:48Z-
dc.date.issued2018-06-
dc.identifier.citationMunich, Ornella Diandra; Mina Petrila - Restaurare, regenerare și conversie - Muzeu și parc industrial. Timişoara: Editura Politehnica, 2018.en_US
dc.identifier.urihttps://dspace.upt.ro/xmlui/handle/123456789/9024-
dc.description.abstractAlegerea temei proiectului meu de diplomă, ,,Mina Petrilă – Restaurare, regenerare și conversie“ a fost determinată de o simplă întrebare: ,, Care este soarta orașului meu natal? “. De aici, bineînțeles, mi-am pus o serie de problematici pe care am început să le descopăr odată cu etapele de școlarizare în domeniul arhitecturii: Ce reprezintă acest oraș pentru România? Cât de multe știu românii despre Petrila, istoria locului, tradițiile și cultura? Dar despre exploatarea minieră Petrila? Ce înseamnă arhitectură pentru Petrilă? Ce înseamnă arhitectură locală din Petrila pentru România? Ce se va întâmpla cu orașul odată cu închiderea exploatării miniere E.M.Petrila? Care este soarta locuitorilor orașului? Toate aceste întrebări mi-au ridicat niște probleme cărora îmi era greu să le găsesc un răspuns sau îmi era greu să accept realitatea acestui răspuns. Odată cu închiderea exploatării miniere E.M.Petrila, orașul este în continuu declin atât din punct de vedere economic, industrial, cât și din punct de vedere social și cultural. Acest declin continuu, odată cu trecerea anilor, va duce, în viitorul apropiat la dispariția orașului. Dacă acest lucru se va întâmpla, pierderea nu va fi doar una fizică și materială, ci și o pierdere istorică și culturală la nivel național și poate chiar internațional. Astfel, în decursul acestui proiect, urmăresc, printr-o abordare cât se poate de realistă, să cercetez cauzele ce au dus la acest declin al orașului, să evidențiez valorile locale și de interes național pe care le regăsim în Valea Jiului și să încerc o strategie prin care aceste valori vor rămâne în picioare și vor duce mai departe istoria, tradițiile și cultură locului, printr-un proces de regenerare urbană, conservare și valorificare a patrimoniului. Petrila este un oraș minier, născut și dezvoltat economic, urban și social datorită exploatării miniere. Odată cu descoperirea resurselor naturale din subsol, cărbunele, a început exploatarea minieră în Valea Jiului, colonizarea, industrializarea, întreaga evoluție a Văii Jiului de astăzi, respectiv a orașului Petrila. Timp de 150 de ani, în Petrila a funcționat cea mai adâncă mină din Europa (aproximativ un kilometru adâncime, 987 m) și cea mai veche din țară. Industrializarea este printre cele mai mari schimbări și evoluții ale umanității, stând la baza unor schimbări profunde ale societății: noi sisteme economice, tehnici și tehnologii avansate, noi moduri de lucru și de viață, constituind un numitor comun pentru numeroase țări din lume, dar luând forme diferite conform epocilor și regiunilor. În acest sens, cărbunele este energia majoră. Astfel, bazinul minier este pe deplin reprezentativ pentru impactul pe care lau avut aceste schimbări industriale asupra teritoriilor și asupra umanității. Peisajul întâlnit în Valea Jiului este o rezultantă a factorilor naturali, sociali și culturali cărora le-a fost supus în permanență. Bazinul minier a modelat teritoriul în care s-a născut, dându-i, cu timpul, un caracter unic, ce îmbină peisajul natural cu muncă omului, un peisaj antropizat, cu caracter industrial. Un peisaj industrial. Valoarea de care da dovadă această regiune are o importantă culturală foarte mare, încât trece de limitele locale, atingându-le pe cele naționale. Atribuindu-i astfel patrimoniului din Valea Jiului acest caracter cultural extraordinar, putem vorbi astfel, de un peisaj cultural în Valea Jiului. În concluzie, scopul acestui proiect este înțelegea că supraviețuirea unui monument istoric prin conservare nu este suficientă și că este nevoie de valorificarea acestuia pentru ca el să fie transmis în viitor. Ideea că o clădire este un organism viu și că forța prezentului stă în valoarea ideilor transmise până la noi, este principala linie de ghidaj pentru proiect. Pentru a asigura continuitatea și caracterul unui ansamblu patrimonial, trebuie să înțelegem valorile materiale și nemariale ale obiectului de arhitectură, să-l conservăm și să-l pregătim pentru viitor prin metode de restaurare ce îi asigură supraviețuirea în context BUPTen_US
dc.language.isootheren_US
dc.subjectPatrimoniu industrialen_US
dc.subjectPeisaj industrialen_US
dc.subjectPeisaj culturalen_US
dc.subjectRestaurare industrialaen_US
dc.subjectRegenerare urbanaen_US
dc.subjectParc industrialen_US
dc.subjectMuzeuen_US
dc.subjectIncubator afacerien_US
dc.titleMina Petrila - Restaurare, regenerare și conversie - Muzeu și parc industrialen_US
dc.typeThesisen_US
Appears in Collections:Lucrări de diplomă/Dissertations

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
BUPT_DIPL_Munich, Ornella Diandra_Diploma_f.pdf
  Restricted Access
14.8 MBAdobe PDFView/Open Request a copy
BUPT_DIPL_Munich, Ornella Diandra_Prediploma_f.pdf
  Restricted Access
13.38 MBAdobe PDFView/Open Request a copy


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.