Please use this identifier to cite or link to this item:
https://dspace.upt.ro/xmlui/handle/123456789/9098Full metadata record
| DC Field | Value | Language |
|---|---|---|
| dc.contributor.author | Giuchi, Anca Emilia | - |
| dc.date.accessioned | 2026-07-02T13:26:36Z | - |
| dc.date.available | 2026-07-02T13:26:36Z | - |
| dc.date.issued | 2019-06 | - |
| dc.identifier.citation | Giuchi, Anca Emilia; Bune practici pentru amenajarea coridoarelor ecologice în polul de creștere Timișoara. Timişoara: Editura Politehnica, 2019. | en_US |
| dc.identifier.uri | https://dspace.upt.ro/xmlui/handle/123456789/9098 | - |
| dc.description.abstract | Zona de vest a țării este brăzdată de canale de desecare instituite încă din perioada Imperiului Austro-Ungar, canale ce nu-și mai păstrează decât parțial funcția inițială, datorită unei gestionări deficitare a albiilor și a zonelor lor de protecție. Potențialul de dezvoltare a acestor canale în coridoare ecologice reprezintă obiectul lucrării de față. Lucrarea este structurată pe 5 capitole principale, ce vor parcurge traseul logic de la context și caracteristicile identificate în cadrul acestuia, la teorie și apoi la metode de intervenție aplicate pe context - Polul de Creștere Timișoara. La nivelul Polului există un potențial neexploatat de îmbunătățire a rezilienței cu ajutorul rețelei de canale de desecare existente în teritoriu, atât la nivelul orașului cât și în zonele periurbane. Contextul la scară extinsă este regiunea biogeografică panonică, din care face parte și Polul de Creștere Timișoara. Regiunea, ce este caracterizată de tipuri mixte de habitate, include numeroase situri protejate de interes comunitar (Natura 2000 - SCI, SPA), din care o parte se regăsesc și în zona analizată. De aceea, relevanța infrastructurilor verzi în regiune este una ridicată, interconectarea acestor situri protejate putând a se realiza cu ajutorul lor. Datorită faptului că regiunile geografice nu se suprapun în majoritatea cazurilor cu delimitările administrative, este de dorit găsirea unui punct de sprijin în această privință, care în cazul de față este euroregiunea deja instituită DKMT. Practic, aceasta este singura formă de colaborare administrativă la nivel de regiune (istorică) ce poate susține implementarea proiectelor de infrastructuri verzi în cadrul unor areale biogeografice relativ bine delimitate. Teoria legată de reziliență, „nature-based solutions”, servicii ecosistemice și coridoare ecologice abordează o serie de caracteristici ce se regăsesc și la nivelul contextului. Sintetizarea acestor teorii este în măsură să releve faptul că infrastructurile verzi de tip rețele de coridoare ecologice (albastre-verzi) pot contribui la reziliența orașelor, iar rețelele de canale de desecare pot deveni astfel de coridoare. Se demonstrează astfel încă o dată felul în care rețelele hidrografice existente, chiar la scară redusă, sporesc calitatea vieții în mediul urban (și nu numai) și implicit reziliența. Prin analiza și sinteza metodologiilor legate de proiectarea și implementarea unor rețele de coridoare ecologice, s-au putut scoate în evidență o serie de măsuri comune, ceea ce demonstrează relevanța lor și implicit gradul de operabilitate în implementare. Cu ajutorul acestor teorii s-au putut formula o serie de principii generale de proiectare, ce vor fi prezentate în cadrul lucrării. Polul de Creștere Timișoara reprezintă cea mai mare aglomerare urbană din zona de vest a țării. În interiorul limitelor sale sunt incluse localitățile satelit (periurbane) din primul și al doilea inel, însă există recomandări de extindere a acestor limite. Pentru rețelele de coridoare ecologice, caracterul specific al regiunii este relevant pe mai multe paliere ce vor fi analizate pe parcursul lucrării: distribuirea localităților, actori, zone verzi, conexiuni etc. Centrul urban Timișoara este caracterizat de zone mixte din punct de vedere al densității spațiilor verzi, cele mai multe dintre acestea fiind concentrate în centrul orașului, conectat parțial prin axe verzi cu zonele periferice. Conectivitatea unei rețele de coridoare ecologice în cadrul limitelor unității administrative teritoriale poate fi asigurată prin intermediul acestor axe sau prin trasee alternative de mobilitate (nemotorizată). Așadar, utilizând date specifice și teorii contemporane legate de infrastructurile verzi, aplicate pe arealul de studiu, lucrarea de fundamentare a temei de proiectare își propune să traseze principii directoare pentru o rețea de coridoare ecologice în Polul de Creștere Timișoara, care să utilizeze infrastructura (ecologică) existentă: canalele de desecare . | en_US |
| dc.language.iso | other | en_US |
| dc.publisher | Universitatea Politehnica Timișoara, Facultatea de Arhitectură și Urbanism | en_US |
| dc.subject | Reziliență | en_US |
| dc.subject | Servicii ecosistemice | en_US |
| dc.subject | Infrastructuri verzi | en_US |
| dc.subject | Coridor ecologic | en_US |
| dc.subject | Canale de desecare | en_US |
| dc.title | Bune practici pentru amenajarea coridoarelor ecologice în polul de creștere Timișoara | en_US |
| dc.type | Thesis | en_US |
| Appears in Collections: | Lucrări de diplomă/Dissertations | |
Files in This Item:
| File | Description | Size | Format | |
|---|---|---|---|---|
| BUPT_DIPL_Giuchi Anca_Diploma_f.pdf Restricted Access | 32.44 MB | Adobe PDF | View/Open Request a copy | |
| BUPT_DIPL_Giuchi Anca_Lucrare teoretica_f.pdf Restricted Access | 2.41 MB | Adobe PDF | View/Open Request a copy | |
| BUPT_DIPL_Giuchi Anca_Prediploma_f.pdf Restricted Access | 9.06 MB | Adobe PDF | View/Open Request a copy |
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.