Abstract:
Activitatea de monitorizare în timp a construcţiilor este un proces foarte complex, care necesită o planificare riguroasă. Pentru a putea stabili un diagnostic este forţamente necesară o analiză amănunţită a caracteristicilor structurilor, mai cu seamă a materialelor din care sunt realizate, a factorilor ce acţionează asupra lor şi a stării actuale a acestora, ţinând cont de condiţiile de exploatare din amplasament. Plecând de la aceste premise, teza de doctorat este structurată într-un număr de 6 capitole, în partea introductivă fiind prezentată oportunitatea şi actualitatea tematicii abordate şi importanţa monitorizării “in situ” a construcţiilor, în scopul prezervării fondului naţional construit. Capitolele 2 şi 3 tratează utilizarea metodelor fizice şi topo-geodezice în studiul şi urmărirea deplasărilor verticale şi deformaţiilor construcţiilor – nivela digitală, staţia totală, mijloace fotogrametrice, tehnologia GNSS, teledetecţia, scanarea laser terestră, dar şi a metodelor electrice, bazate pe sisteme de senzori, cu evidenţierea tendinţelor actuale în plan naţional şi internaţional. Tehnicile de optimizare a sistemelor de monitorizare evidenţiate în primele capitole ale lucrării şi-au dovedit eficienţa în cadrul celor două studii de caz realizate de către autoare pe parcursul activităţii de cercetare doctorală, constând în două obiective cu specific diferit și anume o structură de pod hobanat - Podul peste Canalul Dunăre – Marea Neagră din localitatea Agigea şi un ansamblu de clădiri cu destinaţie social-culturală, ce deserveşte Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” din Iaşi. Lucrarea se încheie cu prezentarea concluziilor, contribuţiilor personale şi a perspectivelor de viitor în domeniul interdisciplinar al ingineriei civile şi al ingineriei geodezice.
