Aptitudinea la sudarea prin frecare a oţelurilor tratate termic şi termochimic

Abstract

Obiective principale sunt: oportunitatea sudării prin frecare a componentelor care la suprafeţele care vin în contact au fost carburate, nitrurate sau imbunatatite; influenţa compoziţiei chimice a microstructurii stratului de suprafaţă asupra calitaţii îmbinărilor sudate. Procesul de sudare prin frecare a componentelor îmbunătăţite şi a celor carburate – călite necesită presiuni axiale de valori mai mari comparativ cu sudarea componentelor netratate termic. Influenţa stratului carburat – călit asupra desfăşurării procesului de sudare este relativ scăzută. Pentru realizarea unor îmbinări sudate lipsite de fisuri este necesară o expulzare completă din planul îmbinării a stratului durificat prin carburare – călire. La sudarea prin frecare a combinaţiei între două componente carburate – călite– revenite jos, principalul factor care determină expulzarea cât mai completă a stratului îmbogăţit în carbon din planul îmbinării este parcursul de frecare iar efectuarea unui tratament termic ulterior de revenire favorizează îmbunătăţirea caracteristicilor de tenacitate. Microstructura şi adâncimea stratului nitrurat influenţează procesul de sudare prin prelungirea fazei de lucru fără scurtare axială, iar mărirea parcursului de frecare va constitui o soluţie pentru expulzarea completă a stratului funcţional în bavură.