Cercetări teoretice şi experimentale privind deformarea plastică hidraulică a pieselor cu pereţi subţiri

Abstract

În prima parte a lucrării se face o descriere unitară a procedeelor tehnologice de deformare plastică hidraulică a pieselor cu pereţi subţiri prezentând o clasificare a procedeelor, problemele specifice acestor procedee, precum şi domeniile prioritare de aplicabilitate ale acestora. În continuare s-a făcut o trecere în revistă a stării de tensiune şi deformare a corpurilor solicitate în domeniul plastic precum şi o descriere a legilor care guvernează deformarea plastică a metalelor. Datele prezentate în acest capitol sunt necesare pentru studiul cazului particular al deformării plastice hidraulice a pieselor cu pereţi subţiri. Au fost determinate mai multe expresii originale de calcul a presiunii necesare deformării libere cu deformaţii mari ale unor plăci circulare subţiri încastrate pe contur, care descriu dependenţa dintre presiune, grosimea semifabricatului şi gradul de deformare pentru materiale caracterizate prin constantele de material, în mai multe ipoteze de calcul. De asemenea a fost elaborată o metodologie de calcul a grosimii curente a semifabricatului după deformare. Cercetările experimentale au vizat în principal următoarele obiective : validarea ipotezei de formă de calotă sferică a pieselor obţinute prin deformare plastică hidraulică liberă a plăcilor circulare încastrate pe contur, determinarea experimentală a relaţiei dintre presiune, grad de deformare şi grosimea semifabricatului precum şi determinarea a grosimii curente a semifabricatului deformat. Rezultatele experimentale au confirmat ipotezele de calcul teoretic formulate .