Abstract:
Necesitatea lucrărilor de consolidare a construcţiilor existente ia o amploare foarte mare odată cu trecerea anilor, mobilizând resurse umane şi materiale comparabile cu cele folosite la investiţiile noi. Consolidarea structurilor trebuie realizată pe baza unor principii clar şi coerent exprimate, care să conducă la realizarea unor construcţii sigure cu o vulnerabilitate seismică predictibilă la incidenţa unui cutremur de intensitate maximă probabilă. Lucrarea are ca obiectiv stabilirea cauzelor care duc la degradarea construcţiilor, eliminarea acestor cauze şi propunerea măsurilor de consolidare, a elementelor structurale degradate, în urma evaluării calitative cât şi în urma verificării capacităţii lor portante în conformitate cu standardele şi normativele în vigoare. Studiul de față îşi propune să analizeze, prin efectuarea unor calcule cu elemente finite, comportarea unor construcții supuse acțiunii seismice, atât prin calcul liniar elastic pe baza spectrului de răspuns cât şi prin calcul dinamic neliniar de tip ”push-over”. Clădirile sunt analizate atât în fază inițială (înainte de consolidare) cât şi în fază finală (după consolidare).
