Integrarea studiilor interdisciplinare în definirea aspectului socio-cultural al sustenabilității urbane

Abstract

Lucrarea caută să realizeze conexiunile dintre sustenabilitatea urbană așa cum este definită în prezent și componentele imateriale care influențează relația dintre om și mediul, înlocuind accentul pus pe aspectele materiale, cu prioritizarea aspectelor socio-culturale studiate de științele conexe sustenabilității urbane. Scopul acesteia este generarea unui sistem care să ofere variante/direcții de rezolvare mai sustenabilă a problemelor specifice urbanismului contemporan, cu accent pe aspectele socio-culturale. Întrebarea de cercetare de la care se pornește presupune că sustenabilitatea urbană (așa cum este ea definită în acest moment) are o componentă neintegrată, motiv pentru care soluțiile nu reușesc să țină pasul cu problemele urbane contemporane. Mai mult decât atât, sustenabilitatea reprezintă un concept în devenire (fapt confirmat de cei mai mulți teoreticieni), fapt pentru care lucrarea își pune anumite întrebări. Care ar putea fi următorul pas în definirea sustenabilității urbane? Ar putea fi mai bună o abordare care ar fi mai orientată înspre soluții, decât înspre evaluarea unei stări de fapt? În prima parte a lucrării se prezintă demersul care a dus la alegerea subiectului de diplomă și dezvoltarea acestuia în etape. S-a început prin expunerea cercetărilor realizate în etapa de fundamentare teoretică a lucrării, în urma cărora s-a determinat atât subiectul lucrării, cât și întrebările de cercetare. Această etapă analizează evoluția problemelor urbane în timp, cât și legăturile interdisciplinare ale urbanismului, concluzionând o listă de valori pe care orașele ar trebui să le ia în calcul pentru a se adapta cu succes la provocările secolului. În continuare, s-a prezentat pe scurt evoluția studiilor pe parcursul etapei de ”prediplomă”. În cadrul acesteia s-au studiat sistemele contemporane de evaluare a sustenabilității urbane, sau analizat o serie de studii de caz și s-au aprofundat factorii de influență în relația om-mediu. În urma acestor analize s-au enunțat parametrii sistemului propus de lucrare, punându-se accentul pe complexitatea conexiunilor dintre aceștia. Partea a doua a lucrării a fost dedicată continuării cercetărilor în etapa de diplomă, completând de fapt fundamentarea teoretică realizată până în acest punct studiind modalitatea de proiectare a unui design care să influențeze (spre bine) comportamentul uman (individual și colectiv), efectele integrării principiilor legate de relația om-mediu în proiecte concrete, cât și structurile de bază ale spațiului public ca și conținător de activitate. De asemenea, tot în această etapă s-a studiat evoluția în timp a cercetărilor din domeniile conexe în comparație cu cele ale urbanismului, pentru a clarifica ce anume aduce nou lucrarea. Ultima parte a fost dedicată procesului de definire finală a parametrilor sistemului propus, precum și a verificării acestora prin aplicarea practică a criteriilor într-o serie de situații urbane tipice spațiului European. Concluzionând, această lucrare nu face altceva decât să se întoarcă la ”perioada de glorie” a urbanismului social, să preia informațiile interdisciplinare neintegrate la acea vreme, și să le înglobeze în practica sustenabilității urbane contemporane. Practic, se folosește de informații existente, dar ”rătăcite” sau neintegrate într-un sistem mai larg, pentru a îmbunătăți modurile de rezolvare ale problemelor globale contemporane din sfera sustenabilității urbane.