Abstract:
Evaluarea corectă a îmbinărilor elementelor structurale reprezintă o cerință
esențială a proiectării structurilor și evaluării deplasărilor acestora. Capacitatea
structurilor neregulate realizate din profile teavă, de a rezista la încărcări mecanice
poate fi determinată cu ușurință având la îndemână unelte digitale, insă
comportarea îmbinărilor nereglementate în codurile de proiectare este mai dificil de
evaluat în special dacă există criterii specifice de performanță impuse de beneficiar,
cum ar fi vizibilitatea separării elementelor îmbinate.
Scopul cercetării efectuate este de a prezenta factorii care influențează
răspunsul îmbinării ascunse pentru profilele tip țeavă atât dreptunghiulară cât și
circulară. Teza actuală conține două părți principale: un studiu experimental privind
comportarea la încovoiere a îmbinărilor ascunse, sub incărcare monotonă cvasistatică
și încărcare ciclică, și o parte de simulări numerice cu studiu parametric.
Utilitatea îmbinărilor ascunse a fost stabilită cu o detaliere mai mare prin studiul
literaturii de specialitate pe structuri ale clădirilor realizate până în prezent. Au fost
studiate poziționarea îmbinărilor ascunse la aceste clădiri și modul de realizare ale
golurilor de acces, precum și eforturile la care sunt supuse îmbinările.
Încercările experimentale au folosit o schemă static simplă sub forma unei grinzi
simplu-rezemate încărcate în două puncte, pentru evitare combinării efectelor mai
multor eforturi, rezultând încovoierea pură ca unică solicitare asupra îmbinării.
Pentru a putea valida ulterior un model numeric, au fost efectuate teste de tracțiune
pe epruvete extrase din țevile utilizate, plăcile de capăt și șuruburi. Încercările
monotone au fost realizate pentru validarea unui model numeric care să poată fi
folosit ulterior pentru studii parametrice. Încercările ciclice au fost realizate pentru
stabilirea evoluției separării îmbinării după mai multe cicluri de solicitări.
Au fost efectuate simulări numerice folosind programul Abaqus. În prima fază sa
urmărit obținerea unui model numeric care să poată reda rezultatele încercărilor
experimentale. După obținerea modelului valid, au fost realizate simulări numerice
analizând efectul: golului de acces, poziției golului de acces, grosimii plăcii de capăt,
nivelul de pretensionare, fortei axiale, ca parametri de analiză.