Abstract:
Autorul îsi dezvoltă întreaga lucrare pe proiectarea şi optimizarea
funcţionării unui CNA pornind de la ideea suprapunerii unui CNA peste o sursă
performantă de tensiune de referinţă. Se urmareşte utilizarea unei tehnologii
ieftine (CMOS standard), scăderea tensiunii de lucru, a consumului şi a suprafeţei
ocupate pe cip în paralel cu obţinerea unor performanţe ridicate în funcţionarea
în regim static si dinamic. Se concepe o nouă topologie de CNA, cu control în
curent, bazată pe o configuraţie originală de segmentare si codare termometrică
a segmentului mai semnificativ, care generează la ieşire tensiuni sub-bandgap
avînd la bază o sursă de referintă optimizată termic, care prezintă un
comportament mai bun decît alte realizări obtinute în tehnologii mai
pretenţioase. Se demonstrează că eroarea integrală a structurii propuse nu
depinde de rezistenţa de sarcină şi se concepe un algoritm original pentru
deducerea secvenţei optime de comutare a surselor de curent astfel încît eroarea
integrală să fie cît mai mică , indiferent de poziţia cipului pe wafer. Se deduc
formule pentru deviaţia standard a tensiunii maxime de ieşire şi se stabilesc
condiţiile necesare la dimensionarea componentelor pentru menţinerea erorii
integrale în limitele admisibile. Se deduc formulele teoretice pentru puterea erorii
de neîmperechere stohastică a tranzistoarelor şi a parametrului SINAD. Se
introduce o noua tehnică de reducere a gliciurilor tensiunii de ieşire care creşte
gama dinamică a convertorului.Rezultatele numeroaselor simulări efectuate pe
baza schemei propuse după optimizare şi pe baza algoritmilor şi regulilor deduse
în teză au fost comparate cu cele din lucrări ştiinţifice recente şi au prezentat
evidente îmbunătăţiri. Autorul prezintă în cadrul lucrării şi numeroase contribuţii
aplicative dintre care amintim: proiectarea codorului termometric, conceptia unei
scheme originale pentru verificarea INL la orice CNA, stabilirea unei secvenţe
numită minimală de comutare a surselor de curent care permite compensarea în
proporţie de 50% a efectului impedanţei de ieşire, implementarea in MATLAB a
modelelor matematice ale convertorului propus şi studiul in acest mediu al
parametrilor dinamici. Autorul prezintă unele perspective de studiu pentru
îmbunătăţirea şi dezvoltarea în continuare a schemei.
