Scopul principal al tezei a fost studierea şi investigarea procesului de
absorbţie CO2 din gazele de ardere cu ajutorul soluţiei apoase de
monoetanolamină (MEA). Instalaţia de captare CO2, pe baza procesului
de absorbţie-desorbţie cu MEA, este formată în principal din coloana de
absorbţie pentru reţinerea CO2 din fluxul gazos, coloana de desorbţie
pentru eliberarea CO2 din soluţia bogată, coloana de spălare cu apă
pentru reţinerea vaporilor de amină, schimbător de căldură pentru
realizarea transferului de căldură dintre soluţia săracă şi soluţia bogată.
Scopul a fost atins cu ajutorul programului de modelare şi simulare
Aspen Plus. Astfel, au fost create modele pentru (i) procesul de
absorbţie-desorbţie CO2 cu MEA, (ii) procesul de compresie CO2, (iii)
procesul de ardere a cărbunelui şi control al poluanţilor (NOx, SO2 şi
particule) şi (iv) ciclul apă-abur al centralei pe cărbune. A fost studiat
efectul diferiţilor factori care influenţează performanţa procesului de
absorbţie-desorbţie CO2 cu MEA, şi anume, gradul de încărcare al
absorbantului sărac, rata de absorbţie CO2 realizată în absorber,
concentraţia MEA în soluţie, temperatura fluxului gazos la intrare în
absorber, temperatura fluxului lichid la intrare în absorber, precum şi
condiţiile de lucru din schimbătorul de căldură având drept agenţi soluţia
săracă şi soluţia bogată, şi condiţiile de lucru din desorber asupra
performanţelor energetice ale centralelor pe cărbune. Au fost considerate
trei tipuri de cărbune cu proprietăţi diferite, şi anume, cărbune bituminos,
subbituminos şi lignit. De asemenea, au fost analizate diferite opţiune de
integrare a instalaţiei de captare CO2 cu ciclul termic al centralei.
Modelele dezvoltate au fost analizate în detaliu şi verificate teoretic şi
comparate cu datele disponibile în literatura de specialitate.
Scopul principal al tezei a fost studierea şi investigarea procesului de
absorbţie CO2 din gazele de ardere cu ajutorul soluţiei apoase de
monoetanolamină (MEA). Instalaţia de captare CO2, pe baza procesului
de absorbţie-desorbţie cu MEA, este formată în principal din coloana de
absorbţie pentru reţinerea CO2 din fluxul gazos, coloana de desorbţie
pentru eliberarea CO2 din soluţia bogată, coloana de spălare cu apă
pentru reţinerea vaporilor de amină, schimbător de căldură pentru
realizarea transferului de căldură dintre soluţia săracă şi soluţia bogată.
Scopul a fost atins cu ajutorul programului de modelare şi simulare
Aspen Plus. Astfel, au fost create modele pentru (i) procesul de
absorbţie-desorbţie CO2 cu MEA, (ii) procesul de compresie CO2, (iii)
procesul de ardere a cărbunelui şi control al poluanţilor (NOx, SO2 şi
particule) şi (iv) ciclul apă-abur al centralei pe cărbune. A fost studiat
efectul diferiţilor factori care influenţează performanţa procesului de
absorbţie-desorbţie CO2 cu MEA, şi anume, gradul de încărcare al
absorbantului sărac, rata de absorbţie CO2 realizată în absorber,
concentraţia MEA în soluţie, temperatura fluxului gazos la intrare în
absorber, temperatura fluxului lichid la intrare în absorber, precum şi
condiţiile de lucru din schimbătorul de căldură având drept agenţi soluţia
săracă şi soluţia bogată, şi condiţiile de lucru din desorber asupra
performanţelor energetice ale centralelor pe cărbune. Au fost considerate
trei tipuri de cărbune cu proprietăţi diferite, şi anume, cărbune bituminos,
subbituminos şi lignit. De asemenea, au fost analizate diferite opţiune de
integrare a instalaţiei de captare CO2 cu ciclul termic al centralei.
Modelele dezvoltate au fost analizate în detaliu şi verificate teoretic şi
comparate cu datele disponibile în literatura de specialitate.
