Abstract:
Prezenta teză de doctorat analizează factorii care influențează accesibilitatea și mobilitatea pietonală, plecând de la condițiile specifice din mediul urban românesc. Scopul tezei este de a oferi o metodă de evaluare a accesibilității și mobilității pietonale și o serie de norme care să poată sta la baza unui ghid de bune practici pentru reconfigurarea profilelor stradale. Teza este structurată pe patru capitole. Primul capitol, intitulat „Introducere”, realizează o trecere în revistă a evoluției istorice a transportului urban, care se încheie cu descrierea unui set de bune practici de management al acestuia. Două dintre aceste bune practici sunt aplicate asupra unui studiu de caz. Al doilea capitol, intitulat „Planificarea pentru accesibilitatea pietonală”, dezvoltă o metodologie GIS de evaluare a accesibilității pietonale, care este aplicată pe două studii de caz. Al treilea capitol, intitulat „Planificarea pentru mobilitatea pietonală”, tratează aspecte legate de calitatea și dimensionarea elementelor de infrastructură și analizează cu ajutorul tehnologiei GIS mobilitatea pietonală a unui traseu pietonal din orașul Timișoara. Ultimul capitol, intitulat „Concluzii și contribuții personale” prezintă contribuțiile teoretice și practice ale acesteia, dintre care se pot menționa: metodologia GIS care ajută în luarea deciziilor în ceea ce privește amplasarea de zone rezidențiale, noi funcțiuni publice, sau trasee de infrastructură rutieră sau pietonală; propunerile de îmbunătățire a standardului referitor la capacitatea trotuarelor și a legii referitoare la evaluarea spațiile verzi; datele rezultate din studiile de caz, unice la nivelul țării noastre, referitoare la accesul la diferitele funcțiuni publice. Teza se încheie prin oferirea unui set de direcții viitoare de cercetare, printre care se numără evaluarea accesului la funcțiuni publice importante (cum ar fi stadionul municipal Dan Păltinișanu) sau extinderea studiului asupra normelor de proiectare a infrastructurii pentru biciclete.
