Abstract:
Orașul este un loc al multor stimuli. Asociat ideii de progres și viteză, acesta distruge ritmurile naturale ale individului, fiind dezvoltat în jurul conceptului de mașinărie. Pandemia de COVID-19 a dovedit lipsa de sustenabilitate a stilului de viață pe care îl promovează. Una dintre urmările neașteptate ale acesteia a fost generarea unui val de mutări către zonele rurale, zone ale căror ritmuri tradiționale se potrivesc cu cele ale omului.
În acest sens, studiul urmărește fezabilitatea construirii unei funcțiuni turistice în zona gospodăriilor de vărat a satului Hinchiriș. Aceasta, dezvoltată în concordanță cu calitățile turismului de tip wellness se manifestă sub forma unui retreat turistic, loc propice retragerii, orice motiv ar avea aceasta: relaxare sau muncă în liniște (pe modelul unor mari personalități precum Heidegger sau Noica). În contextul unui peisaj cultural și natural nealterat, cu priveliști vaste, programul adoptă tendințele actuale precum serviced living sau workation&bleisure travel, transformând nevoile și dorințele utilizatorilor în spații. Retreatul urmărește integrarea populației locale în egală măsură.
Cadrul natural dictează necesitatea unei intervenții atente și sustenabile, iar structura și instalațiile iau parte la conturarea atmosferei generale a retreatului. Limbajul arhitectural abordat este în concordanță cu arhitectura vernaculară specifică zonei, punând în discuție acele calități atemporale pe care le posedă. Scopul acestui studiu este de a dovedi dacă, cum și în ce fel viitorul proiect poate aduce un aport pozitiv locului, turiștilor și localnicilor.