Abstract:
Nevoia evitării efectelor adverse pe care poluanţii solubili le exercită asupra sănătăţi umane reclamă necesitatea purificării apelor naturale şi potabile, precum şi epurarea efluenţilor industriali şi a apelor reziduale pentru restaurarea calităţii acestora.
Principalul scop al acestui studiu îl reprezintă degradarea şi mineralizarea p-aminofenolului din ape prin aplicarea unor metode electrochimice şi fotocatalitice. Cheia atingerii unor performanţe ridicate ale metodelor electrochimice ca procese de degradare presupune utilizarea unor materiale de electrod adecvate, care necesită caracterizarea şi comportarea electrochimică a acestora, reclamând utilizarea unor tehnici electrochimice de caracterizare a proprietatăţiilor de suprafaţa a electrozilor.
Degradarea prin fotocataliză impune utilizarea unui catalizator cu eficienţă ridicată pentru degradarea compuşilor organici. Pentru a evita unul din dezavantajele utilizării TiO2 sub forma de pudră, catalizator bine-cunoscut pentru degradarea unei varietăţi largi de poluanţi, s-a încercat fixarea acestuia într-o matrice zeolitică.
Combinarea celor două procese de degradare, oxidare electrochimică şi fotocatalitică necesită stabilirea condiţiilor de operare a celor două procese în vederea obţinerii unui efect sinergic. Astfel, această combinare poate fi privită ca un instrument foarte promiţător de îmbunătăţire a performanţelor procesului electrochimic, atât din punct de vedere tehnic cât şi economic.
