Abstract:
Mediul în care trăim ne definește constant și are un impact asupra noastră mai mare decât
de imaginăm. Lucrarea prezentă își propune să analizeze din punct de vedere al percepției
umane, modul în care este perceput orașul dar totodată și regulile după care acesta este
construit. În prima parte a lucrării sunt prezentate noțiuni introductive și relevante în practica
urbană. Trecând de la noțiunile introductive, lucrarea prezintă în detaliu două modele urbane
de la sfărșitul secolului XIX și începutul secolului XX : modelul culturalist și cel progresist.
Contextul istoric în care au fost elaborate aceste modele, permite prezentarea lor într-o
dialectică care presupune aparițiile modelelor ulterioare ca reacție, fie la cel culturalist, fie
la modelul progresist. Din întreg fluxul istoriei arhitecturii moderne, selectarea acestor două
modele este relevantă pentru efectele pe termen lung asupra domeniului. Modul în care
acestea au fost reinterpretate, respectiv, folosite secvențe din corpul teoretic al acestora, a
determinat un șir de propuneri și răspunsuri la nivel urban, printre care și cele ale lui Kevin
Lynch si Cristopher Alexander. Prezentând sistemele lor de analiză și abordare urbană, atât
la nivel de parte componentă (micro) cât și la nivel de ansamblul întreg al orașului (macro),
se pune baza unui limbaj și al unui mod de operare care se aplică și în prezent. Mai departe
sunt adăugate acestei baze teoretice două perspective similare, cea a lui Gerrit Schwalbach
și cea cu privire la istoria spațiului occidental a lui Michel Foucault, a cărui teorie despre
heterotopii a constituit noțiunea de bază folosită în această lucrare. Capitolul patru prezintă
în detaliu întreg procesul de analiză, concepere a strategiei și implementare a proiectului
câștigător al bienalei European Prize for Urban Public Space din 2016. Datele exacte cât și
modul în care abordarea specifică au generat acest proiect au făcut posibilă analizarea lui
utilizând pattern-urile lui Cristopher Alexander și elementele de limbaj ale lui Kevin Lynch.
Această analiză cât și diferitele perspective asupra imaginii orașului au fost sintetizate sub
forma unui sistem ce ierarhizează diferitele perspective, clasificându-le în două mari
categorii : imaginile mentale și imaginile reale, fizice. Ultimul capitol este dedicat expunerii
modului de interacțiune al acestor imagini și felul în care orice entitate spațială poate fi
înțeleasă cu ajutorul acestui sistem.