Abstract:
În prezent, când conceptul de proprietate s-a clarificat teoretic în noua Constituție, este momentul
să se analizeze dacă situația reală, la fața locului, este clară. În toată țara încă există terenuri
proprietate privată a unor persoane fizice și juridice cu spațiile verzi aferente, terenuri proprietate
privată ale Administrației Publice (comune, județ, naționale) și terenuri proprietate publică ale
aceleiași instituții publice, din care o utilizare esențială este oferită parcurilor. Există însă și o
mulțime de terenuri părăsite, fără o situație juridică clară.
Acest haos din domeniul imobiliar, provocat de trecerea de la sistemul economiei de stat la
sistemul economiei de piață, ar fi putut fi stopat doar dacă se putea introduce un sistem eficient de
acces la ridicările topografice a tuturor terenurilor din intravilanul si extravilanul localității și dacă
se putea clarifica situația juridică a tuturor acestor terenuri. Aceasta este o operațiune foarte
importantă, pentru că abia atunci mozaicul de proprietăți publice și private se poate închide precum
un puzzle pe teritoriul administrativ al unei localități, efectuându-se astfel un management eficient
necesar pentru o dezvoltare durabilă a fiecărei localități.
Această operațiune se face în primul rând prin realizarea sistemului informatic geografic (SIG).În acest context, nevoile societății actuale implică gestionarea informațiilor spațiale în cadrul
Sistemelor Informatice Geografice.
Astfel, am ales să tratez în cadrul memoriului de cercetare materialul teoretic, structurat pe 4
capitole, după cum urmează:
✓ Capitolul 1 cuprinde particularități ale Sistemelor Informatice Geografice precum și modul
de gestiune și planificare a teritoriului asistată de SIG în cadrul diferitelor sisteme
informatice specifice: fondului terenurilor agricole, fondului imobiliar, fondului rețelelor
edilitare, fondului drumurilor publice, fondului apelor, fondului forestier, fondului
energetic, fondului minier, fondului viticol.
✓ Aplicabilitatea SIG este pe larg tratată în cadrul capitolului 2, cu accent pe administrația
publică pentru a face legătura cu studiile de caz dezbătute în proiectul de disertație.
✓ Pe parcursul capitolului 3 sunt prezentate diferite criterii de clasificare a analizelor spațiale
ce se pot realiza în SIG și fac din acesta un instrument smart la îndemâna autorităților
locale.
✓ Capitolul 4 abordează în detaliu geoportalul INIS al României, începând cu informații
referitoare la implementarea sa și continuând cu aplicațiile puse la dispoziție
cetățenilor/utilizatorilor.