Abstract:
Oamenii au drepturi egale în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate gratuite
și de calitate, însă în realitate nu se dovedește a fi astfel. În România, finanțările statului sunt
direcționate în principal în sectoarele spitalicești din orașele mari, iar în zonele rurale sărace,
unde populația este cea mai predispusa la îmbolnăviri, doar autoritățile locale se mai preocupa
de situația serviciilor medicale.
Situația precară a sistemului medical din zonele rurale din România a determinat ca
acest proiect să caute o rezolvare la problemele enunțate în studiul de fundamentare prin
introducerea telemedicinei în contextul localității Cornereva din județul Caraș-Severin. În
cadrul acestui studiu, mă voi referi la necesitățile funcțiunilor pe care doresc să le propun și
voi analiza mai în de-aproape zona în care se va implanta acest sistem, pentru ca într-un final
să studiez și să detaliez două propuneri de funcționare a unui ansamblu compus dintr-un
dispensar medical și o inserție nouă care să conțină telemedicina.
Analiza amplasamentului va începe de la nivel macro, unde va fi prezentată reședința
de comună Cornereva și relația ei cu satele componente. Localitatea se află în centrul celor
40 de sate pe care le administrează, devenind nu doar un centru geografic ci și un pol
administrativ, social și cultural. La o scară mai mică, Cornereva este un sat de tip răsfirat cu
tendințe de risipire, iar acesta s-a dezvoltat preponderent de-a lungul drumurilor principale de
legătură cu celelalte localități. Vatra satului este locul unde a fost amplasată cazarma militară,
fiind un punct strategic de control al drumurilor de acces în localitate. Datorită amplasării și a
compoziției sale spațiale clădirea a fost și a rămas până în prezent un nucleu important al
comunității prin adăpostirea de-a lungul timpul a unor funcțiuni importante precum școală,
spital sau dispensar medical în momentul de față.
Cazarma datează din anul 1820, iar pe parcursul anilor aceasta a suferit diverse
intervenții antropice, dar și degradări naturale datorate trecerii timpului care au dăunat
aspectului ei atât exterior cât și interior. Cu toate acestea, din punct de vedere structural se
află într-o stare satisfăcătoare pentru utilizare, având o structură din zidărie de cărămidă plină
combinată cu piatră cu pereți deși având grosimi între 70 și 35cm. Fațadele au cel mai mare
procent de degradări, aproximativ 85% din suprafața lor având tencuiala căzută, straturile de
protecție ale tencuielii desfăcute și tâmplăria originală schimbată cu tâmplărie din PVC. În
cadrul proiectului se vor avea în vedere găsirea unor soluții de restaurare, dar și de consolidare
care să păstreze integritatea structurală și estetică a cazărmii, pentru ca aceasta să rămână
în continuare martor al unei epoci apuse pentru următoarele generații.
Nevoia inserției unui corp nou pe parcela cazarmei a rezultat într-o analiză a
caracteristicilor spațiale actuale și propunerea a două variante de amplasare a noii clădiri.
Prima variantă se va afla în contact direct cu clădirea cazarmei, alipindu-se de fațada cu
accesul principal pentru a putea suprapune nevoile spațiale ale celor două unități medicale. A
doua variantă propune o amplasare total detașată de clădirea cazarmei prin amplasarea
acesteia pe limita posterioară a parcelei, rezultând un spațiu exterior de legătură între cele
două clădiri. Pentru că fiecare variantă prezintă o serie de avantaje și dezavantaje, fiecare
soluție va propune câte trei variante de volumetrii care vor încerca să rezolve probleme induse
de amplasament.