Abstract:
Tema aleasă presupune restaurarea unei clădiri istorice din Timişoara, Palatul Lajos
(Ludwig) Resch şi Karoly (Karl) Piffl, situată pe B-dul 16 Decembrie 1989 nr. 11, între Piaţa
Sinaia şi Piaţa Sf. Maria. Clădirea a fost construită la începutul sec. XX, în anul 1911 şi
aparţine stilului Secession.
Edificiul vizat are un impact vizual arhitectural considerabil în zona în care se află, dar
faţada sa principală necesită intervenţii de restaurare pentru a-şi recâştiga prestanța de
odinioară. De asemenea clădirea deţine o structură complexă, în stare bună, iar cel puţin
jumătate din tâmplării sunt cele originale. Anumite spaţii încep să decadă din cauza lipsei de
utilizare a lor. Dacă se va începe o lucrare de restaurare în curând costurile nu ar fi poate
atât de ridicate ca şi în cazul în care se mai amâna o astfel de operaţiune, iar clădirea
continuă să se degradeze.
În urma furtunii din 17.09.2017 o parte din acoperişul imobilului a fost afectat, acesta
nefiind reabilitat de la edificarea clădirii până în prezent decât la nivelul ţiglelor ce au fost
înlocuite parţial la un moment dat. Consider că este oportună, cu ocazia necesităţii refacerii
şi aducerii la standarde moderne a acoperişului, şi o propunere de refuncționalizare a sa.
Clădirea deţine zone de demisol (parţial destinat locuirii) şi subsol (folosit anterior
pentru depozitarea lemnelor, dar rămas în paragină după trecerea la încălzire pe centrală),
parter comercial la stradă (iar spre curte destinat locuinţelor) şi două etaje cu apartamente
de locuit. În afară operaţiunilor obligatorii de restaurare a faţadelor exterioare şi interioare,
mai pot fi aduse şi alte îmbunătăţiri imobilului. Tipologia cu o curte interioară de dimensiuni
generoase permite regândirea spaţiului comun astfel încât să rezulte şi zone semi publice.
Acestea ar putea juca un rol şi pentru comunitate pe lângă acela de spaţii unde locatarii să
poată desfăşura activităţi împreună.
Titlul lucrării: “Casa Artiştilor” a fost ales pentru că deja în imobil locuiesc patru
arhitecţi, doi artişti plastici şi doi actori, iar în anexa din spatele clădirii mai locuieşte încă un
sculptor. Din acest motiv consider că ar fi potrivit ca propunerile de refuncționalizare ale
podului, ale spaţiilor comerciale de la parter şi subsol, să fie tot în legătură cu sfera artistică.
De asemenea cele mai spectaculoase elementele arhitecturale din faţada principală se
regăsesc în dreptul podului unde onduleul aticului ar putea simboliza linia sinuoasă a
pensulei artiştilor ce se desfășoară în această clădire.
Printre principalele propuneri se numără redarea aspectului arhitectural în stil
Secession al clădirii. Pentru a susține tematica artistică se propune de asemenea înlocuirea
vechilor funcțiuni comerciale. În locul acestora ar urma să apară spații de expunere tip
galerie de artă, prelungite și la exterior în curtea interioară. Aceasta devine în acest fel o
zonă semipublică, în timp ce în spatele clădirii se amenajează o curte privată pentru locatari.
O cafenea și ateliere pentru meșteșugari reprezintă restul funcțiunilor ce ar putea fi inserate
în locul celor actuale. Ca și intervenții noi la nivel volumetric, se remarcă mansardarea unei
părți a podului precum și înlocuirea alteia cu un corp nou acoperit cu terasă. Acesta din
urmă, alături de un volum ce va adăposti o sală de evenimente de mici dimensiuni în curtea
din spate, reprezintă inserții moderne, în contrast cu imaginea clădirii existente. Un alt
element deosebit este integrarea unui lift panoramic și lărgirea zonei de circulație de la scara
secundară. Prin această operație curtea interioară primește un corp nou, transparent, ce
realizează legătura fizic și vizual cu partea nouă de la nivelul actualului acoperiș.