Abstract:
Prezenta lucrare pune împreună o serie de informații necesare pentru a face posibilă
atingerea scopului final, acela de reactivare sustenabilă a Patrulaterului Aurifer, prin
valorificarea patrimoniului industrial minier, patrimoniului natural și cultural. Numele de
Patrulater Aurifer este oferit celui mai important teritoriu cu zăcăminte mineralogice
auro-argentifere de pe continentul Europei1, aflat în Munții Apuseni, România.
Demersul proiectului ajuns în faza de la prediplomă propunea împărțirea
Patrulaterului Aurifer în patru zone, denumite în continuare areale, cu caracteristici diferite,
pe care le vom trata in lucrări de individuale.
Arealul B, centru din țara Zarandului are ca punct țintă așezarea Crișcior, situată la 5
km de orașul Brad. în care s-a incercat o abordare diferită pentru a înțelege cât mai precis
calitățiile teritoriului.
Lucrarea teoretică este structurată în 3 capitole:
Prima parte este cea care surprinde dimensiunea trecutului. Se încearcă
aprofundarea datelor bibliografice disponibile pentru o întelegere a ansamblului pentru care
se va lucra la diferite scări trecând de la dimensiunea bazinului minier Brad-Crișcior până la
dimensiunea unui spațiu public. Importanța coloniilor, dar și relația acestora cu peisajul
perforat, impactul industriei în zonă dar și modul de funcționare a acestora sunt doar câțiva
parametrii definitorii ai dimensiunii trecutului
A doua parte propune o abordare neconvențională de înțelegere a comunității, lăsând
pentru un moment, la o parte, toată documentația folosită în primul capitol și mergând acolo,
în comunitate, printre oameni. Oamenii devin astfel baza bibliografică a acestui capitol, care
propune interacțiunea cu comunitate prin intermediul interviurilor de tip “povestea vieții”, dar
și a observațiilor de pe teren. Locuind printre “străini” pentru o scurtă perioadă de timp, am
observat spațiul public, locurile unde oamenii se adună, dar și spațiile interioare ale acestora.
În scurt timp am înțeles că eu eram de fapt “străinul”, deoarece nu mulți dintre ei au fost
deschiși să povestească despre trecut. Această reticență era identificată de la început ca o
trăsătură a moților crișeni care populează aceste locuri. Concluziile interacțiunii vor constituii
o reprezentare grafică diferită a acestor interviuri.
Următoarea etapă este identificarea oportunității de intervenție și activarea unor zone
care nu au fost exploatate până acum ne vor trimite către cele patru blocuri P+2+M, aflate în
zona ultracentrală, în relație directă cu parcul. Capitolul se încheie cu detalierea unuia dintre
aceste blocuri, înțelegând modul de funcționare al structurii dar și degradările existente.
Capitolul al treilea, sau dimensiunea viitorului, a inovației operează cu cele 4 unități
de locuit dar și cu spațiul public al acestora. Se propun intervenții de reamenajare interioară.Trei dintre ele iși vor păstra funcția de locuire dezvoltând o matrice flexibilă de compunere a
apartamentelor de 1, 2 sau 3 camere. Cel de-al treilea este responsabil cu latura poetică a
proiectului, acesta “sacrificându-se”, renunțând la funcția sa inițială, în vederea activării zonei
ca ansamblu. Devine astfel un element public pentru a răspunde nevoilor de care oamenii
aminteau în capitolul anterior și anume lipsa spațiilor destinate comunității. Modul de tratare
se va naște din primele două capitole.
Cele 3 capitole propun o metodologie de intervenție care să completeze procesul studiului
întregului Patrulater Aurifer.