Abstract:
Aspirațiile și dorințele pentru ceea ce poate deveni o bibliotecă, ce ar însemna
acestea pentru comunitatea timișoreană, sunt fire narative care m-au preocupat pe tot
parcursul acestui proiect. Ambițiile proiectului, de a crea un cadru ideal pentru promovarea
abilităților civice, vieții sociale, accesului la cultură și învățarea pe tot parcursul vieții au primit
în această fază finală forma lor.
Păstrând rolurile de coagulare și de deschidere simbolică, proiectul esențializează
două aspecte ideologice ale conceptului de bibliotecă: pe de o parte, spațiul finit – redat
prin tema coagulării – prezentat prin motivul turnului pentru depozitul de carte și arhivă,
evocând, oarecum nostalgic, realitatea sa multi-seculară: pereți groși, ticsiți pe interior cu
spații de depozitare și arhiva, în timp exteriorul, prin gestul înclinării, sugerează fermitatea
statică. Pe de altă parte, spațiul infinit – redat prin tema deschiderii – al volumului orizontal:
biblioteca efectivă, actuală, prin fațada sa continuă de sticlă și plan liber, aceasta evocă
infinitatea capacității de stocare a informațiilor. Dacă turnul arhivei se dorea acel element
protector (dar limitat!) al datelor fizic stocate, ferm structural și demn retras mai în spate,
volumul bibliotecii, cu valențele sale infinite, izvorăște vioi din acesta, strălucindu-i lunga
fațadă de sticlă, redând, simbolic, contemporaneitatea.
Această ”lansare” este exprimată prin forma eliberată și curbată, de velă, pe plan și
în elevație. În contrast, cele două turnuri stau în dialog cu bastionul, din care citează nu doar
textura, materialul și culoarea (recte beton decofrat roșu), ci și prin ușoara sa înclinație.
La nivelul organizării funcționale a programului, biblioteca prepune dialogul între ce
a fost ți ceea ce ar putea fi biblioteca. Supusă principiilor incertitudinii, realitatea ei poate sta
simulat într-o dublă stare: cea fizică / materială (a turnului arhivei) și cea meta-fizică,
potențială (a volumului scund). Decizia asupra acestui concept este susținută întocmai
pentru a transmite mai departe mesajul acestui dialog: cele două stări ale spațiului pot coexista,
iar biblioteca de azi nu o neagă pe cea de ieri.