Abstract:
Dorința
Ideea de la care am plecat a fost dorința aborbării unui proiect ce constă în
refuncționalizarea și revitalizarea unui spațiu industrial. Alegerea sitului industrial provine
din faptul că acesta ajută la diminuarea procesului de extindere urbană excesivă asupra
siturilor greenfield* și încurajează regenerarea celor de tip brownfield - situri abandonate de
dimensiuni mari în teritoriu care prezintă un impact negativ asupra orașului și o barieră în
țesut. Aceste zone prin refuncționalizare au potențialul de a reîmprospăta și readuce la viața
o zona abandonată din cadrul orașului și totodată de consolidare a identității culturale, care
este strâns legată de memoria istorică a orașului și de amintirea locuitorilor din locul
respectiv. Scopul fiind acela de folosi potențialul major atribuit sitului industrial și crearea
unei noi perspective de factură economică, culturală și socială. urmărind a cerceta
posibilitățile de a răspunde unor probleme și nevoi ale zonei sau chiar a orașului.
Regenerarea spațiului urban nefolosit este necesară deoarece poate crește
calitatea vieții în acea zonă, a deservi comunitatea și a crește valoarea tuturor proprietăților
din zonă.
Date despre ansamblu
Situl ales pentru proiectul de diplomă este situat în orașul Sibiu și este un ansamblu
industrial datat încă din 1869, ca prima fabrică ardeleană de mașini agricole. În decursul
timpului, sub influența contextului politic și economic, ansamblul suferă numeroase
modificări, atât la nivelul arhitecturii specifice industriale, cât și în privința produselor
realizate. Despre acesta putem spune că este un ansamblu mare, situat în zona centrală a
orașului, care s-a dezvoltat pe parcursul a aproape un secol, constituit dintr- un număr mare
de clădiri (19 din care 2 cu funcțiuni administrative, restul de 17 industriale), gradul de
degradare accelerat datorită neutilizării de mai bine de 10 ani permițând totuși conversia
clădirilor, format din clădiri cu stiluri arhitecturale diferite, de la monumente istorice până la
hale industriale dintre cele mai comune, construite între anii 1960 - 1980.
Acesta se află în imediata vecinătate a centrului istoric al oraşului, limita sudică a
acestuia fiind limita nordică a ultimului inel de fortificații al orașului vechi. Limita nordică a
ansamblului este strada Cibinului, urmată de râul al cărui nume îl poartă. La vest se
învecinează cu ansamblul fabricii „PIM”, iar la est este mărginit de Strada Târgul Fânului.
Poziționarea în oraș este foarte bună, iar relaționarea cu căile de comunicație este de
asemenea foarte bună, datorită recentei modernizări și reabilitări a rețelelor de utilități, și a
refacerii drumurilor. Strada Ocnei, aflată în partea de sud a ansamblului, stradă de pe care
se face accesul principal în incintă, face legătura cu centrul istoric, străbătând Piața
Dragoner, până în Piața Mică (una dintre cele trei piețe centrale ale oraşului istoric).
„Independenţa” face parte din fosta platformă industrială a Sibiului, prima platformă
industrială a oraşului, aceasta începând să se dezvolte încă din a doua jumătate a secolului
al XIX-lea, chiar pe situl studiat. După 1989 s-au închis succesiv multe fabrici importante,
printre care şi „Libertatea”, și s-a demolat masiv, acum întâlnind areale mari neutilizate
(brownfields). Dezindustrializarea zonei a avut un impact foarte puternic asupra țesutului
urban, acesta pierzându-și caracterul și devenind unul destructurat. Acum zona
postindustrială are rol de barieră în țesut, segregând orașul vechi de cartierul de locuințe,
Terezian, aflat pe malul nordic al râului Cibin.
Ansamblul industrial „Independența” și-a căpătat numele pe care îl poartă și în
prezent, după NAȚIONALIZARE –