Abstract:
Lucrarea dezvoltă fundamentele teoretice, tehnice și culturale necesare proiectării unei noi Filarmonici în Timișoara, într-un context în care orașul nu dispune astăzi de o infrastructură adecvată, iar Sala Capitol nu mai răspunde cerințelor acustice și funcționale contemporane. Studiul integrează evoluția istorică a programului filarmonic, relația dintre limbajul muzical și cel arhitectural, principiile acusticii spațiilor de concert, precum și analiza detaliată a utilizatorilor, funcțiunilor, traseelor și exigențelor tehnologice aferente unui astfel de edificiu. Amplasamentul este investigat din perspectiva transformărilor urbane recente, marcate de mutarea polilor de interes către zona Iulius Town și de absența funcțiunilor culturale în nord-estul orașului. Documentele strategice analizate indică direcții de regenerare urbană, optimizarea mobilității și extinderea infrastructurii verzi, ceea ce justifică poziționarea unei instituții culturale majore. Lucrarea abordează și dimensiunea identitară a Filarmonicii, văzută ca o expresie arhitecturală a spiritului timișorean. În final, studiul formulează principiile arhitectural-acustice, tehnologice și sustenabile care fundamentează proiectarea unei Filarmonici capabile să funcționeze ca reper urban.