Abstract:
Subiectul lucrării are la bază evidențierea valorilor patrimoniale și hidrotehnice ale
Morii Concordia din Vrani, Caraș-Severin, privită drept componentă a unui narativ susținut
de râul Caraș demonstrând, ca parte a unui sistem alcătuit din mai multe mori existente pe
râu, modalitățile de exploatare antropică a forței apei. Alegerea acestei teme este justificată
de dorința refuncționalizării caracterului dual dintre ambientul natural al râului și prezența
emblematică a morii, în contextul dispariției treptate a sistemelor industriale rurale subjugate
abandonului.
Problema cercetată privește mai multe dimensiuni de abordare ce conferă temei un
caracter multistratificat. Pe de o parte, moara Concordia, care deși nu mai funcționează din
1995, păstrează integral utilajele interioare dezvăluind funcționarea unui astfel de sistem
conform principiilor tehnice inițiale. Pe de altă parte, imaginea clădirii și caracterul său
comemorativ se datorează organizării unei cooperative timpurii specifice zonei rurale, a
cărei urme sunt păstrate în regimul de proprietate și mentalul colectiv. Nu în ultimul rând,
valea Carașului, parte a rețelei Natura 2000 pe teritoriul României prezintă inițiative reduse
de promovare, în ciuda caracterului natural cu lunci inundabile, pajiști ierboase și zone
împădurite. Astfel, obiectivele lucrării urmăresc dezvoltarea unei strategii integrate de
conservare a substanței interioare, susținută economic prin deschiderea față de comunitate
și un turism ecologic controlat, compatibil cu principiile de protecție.
Pornind de la aceste direcții, fundamentarea teoretică include o abordare pe mai
multe nivele de scară de la studierea infrastructurii hidrotehnice teritoriale, până la studiul
pe obiect, cu scopul cercetării interrelației dintre tehnică, arhitectură și peisaj, mediată de
Caraș. Se urmărește de asemenea testarea potențialului unui turism transfrontalier; dar și
investigarea rolului celor 95 de acționari în imaginea morii. Intervenția este centrată asupra
valorificării instalației și reintegrarea morii în rețeaua verde-albastră, cu abordări minim
invazive care să transforme obiectul de studiu într-un centru interpretativ bazat pe simțuri,
corelat unui program de regenerare a văii Carașului unificat printr-un turism cultural și
gastronomic.